SÁTIRĂ s.f. 1. (La greci și la romani) Poemă dramatică și didactică în care se biciuiau moravurile și ale cărei personaje reprezentau satiri. 2. Poezie lirică în care sunt ridiculizate și biciuite anumite defecte, moravuri rele etc. din societate; (p. ext.) scriere, cuvântare etc. cu caracter biciuitor, mușcător. ♦ Genul satiric. [Acc. și satíră. / < lat. satira, fr. satire]. Vezi definitia »

ZINCÓZĂ s.f. Pneumoconioză cauzată de inhalarea pulberilor de zinc. (din fr. zincose) Vezi definitia »

MAGNETOSFÉRĂ s.f. Parte exterioară a atmosferei terestre în care câmpul magnetic exercită o acțiune preponderentă. [< fr. magnétosphère]. Vezi definitia »

LINGUÍSTICĂ, linguistici, s.f. – V. lingvistic (1) [DEX'98] Vezi definitia »

TIZÁNĂ s.f. Ceai sau infuzie de plante medicinale. [< fr. tisane, lat. tisana]. Vezi definitia »