ANTROPOLOGÍSM s.n. Concepție filozofică care consideră omul numai ca parte a naturii, în afara condiționării sale de către mediul social-istoric în care se dezvoltă. [< fr. anthropologisme]. Vezi definitia »

OSTRACÍSM s. n. 1. (în Grecia antică) îndepărtare temporară a unui cetățean din viața publică, pe care o hotăra poporul prin vot scris pe o scoică. 2. (fig.) proscriere; ostracizare. (< fr. ostracisme) Vezi definitia »

NEOLAMARCKÍSM s. n. orientare în biologie care explică evoluția ca rezultat al activității fiziologice a organismului în procesul de adaptare la mediu și al transmiterii ereditare a caracterelor dobândite, fără intervenția selecției naturale. (< fr. néo-lamarckisme) Vezi definitia »

UMANITARÍSM s. n. Concepție, atitudine de înțelegere, de dragoste față de oameni și de omenire; umanitate (2). – Din fr. humanitarisme. Vezi definitia »

EUFEMÍSM, eufemisme, s. n. Cuvânt sau expresie care, în vorbire sau în scris, înlocuiește un cuvânt sau o expresie neplăcută, jignitoare, necuviincioasă sau obscenă, respectând paralelismul de sens. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphémisme. Vezi definitia »