EVOLUȚIONÍSM s. (biol.) teorie științifică propusă pentru întâia oară de naturalistul englez, Charles Darwin, care descrie originea speciilor de viețuitoare drept un proces de variație a frecvenței alelelor într-o populație sub presiunea selectivă a factorilor de mediu sau sub influența driftului genetic. Vezi definitia »

AFORÍSM s. n. cugetare, judecată care redă într-o formă concisă și expresivă un adevăr; adagiu, maximă, sentință. (< fr. aphorisme, gr. aphorismos) Vezi definitia »

ESCAPÍSM s.n. (Liv.) Tendință de a cultiva evadarea din realitatea vieții sociale, de a căuta refugiu în atemporabilitate. [< engl. escapisme, germ. Eskapismus, cf. engl. escape – a evada]. Vezi definitia »

FAGEDENÍSM s.n. Extensiune în profunzime sau în suprafață a unei ulcerații. [< fr. phagédénisme]. Vezi definitia »

SINERGÍSM s. n. sinergie (1). (< fr. synergisme) Vezi definitia »