DETONATÓR s. n. 1. agent chimic sau mecanic care poate produce detonația unui exploziv. 2. exploziv capabil să producă prin detonație o undă de șoc puternică. 3. dispozitiv care creează o undă de șoc. (< fr. détonateur) Vezi definitia »

PARIÓR, pariori, s. m. Persoană care pariază. [Pr.: -ri-or] – Din fr. parieur. Vezi definitia »

OPTOCUPLÓR, optocuploare, s. n. (Electron.) Cuplor optic. – Din fr. optocoupleur. Vezi definitia »

numeratór, numeratóri, s.m. (înv.) numărător. Vezi definitia »

ENDOZOOCÓR, -Ă adj. (despre plante) ale cărei semințe sau spori se răspândesc cu ajutorul animalelor, prin tubul digestiv. (< fr. endozoochore) Vezi definitia »