PILÚGĂ, piluge, s. f. Scobitură executată în talpa, în vatra sau în pereții unei galerii de mină, a unui șantier de abataj etc., în care se introduc capetele stâlpilor și ai grinzilor armăturii galeriei. Vezi definitia »

RADÍCULĂ s. f. parte a embrionului care formează, după germinație, rădăcina plantulei. (< fr. radicule, lat. radicula) Vezi definitia »

buleftrică s. f. sg. lumină electrică. Vezi definitia »

POLINÓZĂ s.f. Coriză alergică de origine polenică; boală de fân. [< fr. pollinose]. Vezi definitia »

UVEÍTĂ s.f. Inflamație a uveei. (din fr. uvéite) Vezi definitia »