VÁDRĂ, vedre, s. f. 1. Veche unitate de măsură a capacității, folosită pentru lichide, echivalentă cu circa zece ocale (astăzi cu circa 10 litri) 2. Vas de lemn sau de metal cu care se scoate apa din fântână, în care se păstrează sau cu care se transportă diferite lichide. – Din sl. vĕdro. Vezi definitia »

PERICORONARÍTĂ s. f. inflamație a țesuturilor moi care înconjură coroana unui dinte. (< fr. péricoronarite) Vezi definitia »

ARAMĂ, Constantin (n. 1919, Iași), inginer român. M. coresp. al. Acad. (1963), prov. univ. la București. A elaborat teoria supracomprimării motorului cu benzină. Lucrări privind teoria și exploatarea motoarelor cu ardere internă. Acad. (1991). Vezi definitia »

SUFLÚRĂ s.f. Defect de turnare al unor piese de metal, constând dintr-un gol mic produs de gazele degajate în timpul solidificării pieselor. [< fr. soufflure]. Vezi definitia »

piáncă, s.f. sg. (reg.) ființă slută, urâtă. Vezi definitia »