CEREMONIÁL, ceremoniale, s. n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de etichetă întrebuințate la o anumită ceremonie. ♦ (Adjectival; rar) Ceremonios. [Pr.: -ni-al. – Pl. și: ceremonialuri]. - Din fr. cérémonial, lat. caerimonialis. Vezi definitia »

COMENSÁL, -Ă adj. (Biol.; despre organisme) Care trăiește în relații de comensalism. [< fr. commensal, cf. lat. cum – cu, mensa – masă]. Vezi definitia »

PRINCIPÁL, -Ă I. adj. 1. cel mai însemnat, de căpetenie, de frunte. ♦ în ~ = în special, mai ales. 2. propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție care nu depinde gramatical de altă propoziție dintr-o frază. II. s. n. (art.) ceea ce are o deosebită importanță, ceea ce este esențial. (< fr. principal, lat. principalis) Vezi definitia »

ceatál, ceatále, s.n. (reg., înv.) parte a morii de vânt. Vezi definitia »

PERLINGUÁL adv. (despre administrarea unor medicamente) pe limbă. (< fr., germ. perlingual) Vezi definitia »