GENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la genetică sau la geneză; referitor la ereditate, la gene, la geneză (1); ereditar. ♦ inginerie ~ă = ansamblu de operații efectuate „in vitro” cu gene, cromozomi și, uneori, cu celule întregi, în scopul „construirii” genetice de organisme cu proprietăți ereditare premeditate. II. s. f. știință care studiază ereditatea și variabilitatea în organismele vii. (< fr. génétique) Vezi definitia »

MIDRIÁTIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care provoacă midriaza. (< fr. mydriatique) Vezi definitia »

ÁSDIC s. n. aparat de detectat submarinele, precum și bancurile de nisip submarine, bancurile de pești etc., prin ultrasunete; sonar. (< fr. asdic) Vezi definitia »

CHÍSTIC, -Ă, chistici, -ce, adj. De natura chistului, cu aspect de chist. – Din fr. kystique. Vezi definitia »

ANTINEVRÁLGIC adj., s. n. (medicament) care calmează nevralgiile. (< fr. antinévralgique) Vezi definitia »