DIACRONÍE s. f. Evoluție, desfășurare istorică a unui fenomen; metodă care studiază evoluția în timp a unui fenomen. [Pr.: di-a-] – Din fr. diachronie. Vezi definitia »

TERMOANESTEZÍE s.f. Termoanalgezie. [Gen. -iei. / < fr. thermoanesthésie]. Vezi definitia »

precistíe, precistíi, s.f. (înv.) împărtășanie. Vezi definitia »

ALOSTERÍE s. f. deformare a unei molecule de proteină prin modificarea sau suprimarea proprietăților sale enzimatice. (< fr. allostérie) Vezi definitia »

ALCALIMETRÍE s. f. Capitol al chimiei care se ocupă cu determinarea concentrației unei baze; procedeu de analiză chimică întrebuințat în acest scop. – Fr. alcalimétrie. Vezi definitia »