ELENÍST, -Ă s. m. f. specialist în studiul limbii și culturii elenistice; (p. ext.) specialist în studiul limbii și culturii elene. (< fr. helléniste) Vezi definitia »

BIZANTINÍST, -Ă s. m. f. bizantinolog. (< fr. byzantiniste) Vezi definitia »

GHINIONÍST, -Ă s.m. și f., adj. (Cel) care are ghinion. [< ghinion + -ist]. Vezi definitia »

RECESIONÍST, -Ă, recesioniști, -ste, adj. Cu caracter de recesiune, de recesiune. [Pr.: -si-o-] – De la recesiune. Vezi definitia »

POINTILÍST, -Ă adj., s.m. și f. v. poantilist. Vezi definitia »