Definita cuvantului puncție
PÚNCȚIE s. f. străpungere cu un instrument ascuțit a unui organ, a unei cavități a corpului, pentru a recolta un lichid în scop diagnostic sau terapeutic. (< fr. ponction, lat. punctio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu puncție
TELECINEMATOGRAFÍE s. f. producție de filme pentru televiziune. (< fr. télécinématographie) Vezi definitia »
BAZOPENÍE s. f. scădere a numărului bazofilelor din sângele periferic. (< fr. basopénie) Vezi definitia »
DISURÍE s. f. dificultate la urinare. (< fr. dysurie) Vezi definitia »
HIPOPLAZÍE s. f. dezvoltare incompletă a unui țesut sau organ. (< fr. hypoplasie) Vezi definitia »
HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »