UVÚLĂ s.f. (Anat.) Apendice cărnos situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a vălului palatin; luetă; (pop.) omușor. [< fr. uvule, it., lat. uvula]. Vezi definitia »

ÁNTĂ s. f. pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. (< fr. ante) Vezi definitia »

MONOGRÁMĂ s.f. Semn scris, gravat etc. format prin reunirea unor inițiale ale numelui cuiva. [Var. monogram s.n. / < fr. monogramme, cf. lat., gr. monogramma < gr. monos – unic, gramma – literă]. Vezi definitia »

BÂȚÂIÁLĂ, bâțâieli, s. f. Mișcare repede și neliniștită a mâinilor, a picioarelor, a capului sau (la animale) a cozii. – Din bâțâi + suf. -eală. Vezi definitia »

AȚIPEÁLĂ, ațipeli, s. f. Starea celui ațipit. ♦ Fig. Lâncezeală, amorțire; apatie. – Din ațipi + suf. -eală. Vezi definitia »