GRUS s.n. Piatră tare sfărâmată mărunt, folosită pentru îmbrăcarea șoselelor. [< germ. Grus]. Vezi definitia »

CÚMULUS s.m. Formație de nori groși de culoare albă, cu aspect de ghemotoace de vată, izolate, al căror contur se modifică neîncetat, care, apărând vara la înălțimi de peste 1000 m, prevestesc timpul frumos. [Pl. -uși. / < fr., lat. cumulus]. Vezi definitia »

HÚMUS s.n. Amestec de substanțe organice amorfe, rezultat din descompunerea unor microorganisme, a unor ciuperci etc. [< lat. humus, cf. fr. humus, germ. Humus]. Vezi definitia »

superplús, superplúsuri, s.n. (înv.) surplus. Vezi definitia »

FRACTOCÚMULUS s. m. fragment de cumulus rupt de vânt, situat la joasă altitudine. (< fr. fractocumulus) Vezi definitia »