TIMIDITÁTE s.f. Însușirea de a fi timid; lipsă de îndrăzneală; sfială, sfiiciune. [Cf. fr. timidité]. Vezi definitia »

ÓIȘTE, oiști, s. f. 1. Bară lungă de lemn fixată în crucea carului, a căruței, a trăsurii etc., de care se înhamă caii (sau se înjugă boii). ◊ Expr. A (o) nimeri (sau a da) (ca Irimia) cu oiștea-n gard = a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie. ♦ Parte a constelației Carul-Mare, alcătuită din trei stele așezate în prelungirea careului care seamănă cu un car. 2. Parte componentă a morii de vânt, cu ajutorul căreia aceasta se întoarce în bătaia vântului. [Pr.: o-iș-] – Din bg. oište. Vezi definitia »

DEMNITÁTE s. f. 1. calitatea de a fi demn; prestigiu. ◊ gravitate, măreție. 2. înaltă funcție de stat. (după lat. dignitas, fr. dignité) Vezi definitia »

DIGNITÁTE s.f. (Rar) Demnitate. [Cf. fr. dignité, lat. dignitas]. Vezi definitia »

filosoficéște / filozoficéște (rar) adv. Vezi definitia »