Definita cuvantului putativ
PUTATÍV, -Ă adj. (jur.) presupus a avea existență legală. ♦ căsătorie ~ă = căsătorie încheiată de bunăvoie, dar în necunoașterea unor cauze ce împiedică validitatea ei. (< fr. putatif, lat. putativus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu putativ
INTERLOCUTÍV, -Ă adj. (Rar) Interlocutoriu. [Cf. fr. intérlocutif]. Vezi definitia »
DELIBERATÍV, -Ă adj. 1. care deliberează. ♦ vot ~ = drept pe care îl are o adunare sau un membru al ei de a hotărî ceva prin vot. 2. despre forme verbale, (construcții) care exprimă indecizia subiectului. (< fr. délibératif, lat. deliberativus) Vezi definitia »
COOPERATÍV, -Ă, cooperativi, -e, adj. Care cooperează; binevoitor. – Din fr. coopératif. Vezi definitia »
DIVERSÍV, -Ă adj. 1. de diversiune. 2. de distracție, amuzant. (< it. diversivo) Vezi definitia »
APREHENSÍV, -Ă, aprehensivi, -e, adj. (Livr.) Care exprimă, trădează aprehensiune; care simte aprehensiune. – Din fr. appréhensif. Vezi definitia »