POPULÁȚIE s. f. 1. totalitatea locuitorilor dintr-o țară, regiune etc. ♦ ~ activă = totalitatea oamenilor ocupați în procesul muncii sociale. 2. (biol.) grup de indivizi înrudiți, dar genotipic diferiți, ai unei specii, delimitat în timp și spațiu. 3. ansamblul de indivizi supuși unui studiu statistic. (< fr. population) Vezi definitia »

STĂREȚÍE, stăreții, s. f. 1. Funcție, demnitate de stareț; timpul cât cineva exercită această funcție. 2. Locuința sau cancelaria starețului sau stareței unei mănăstiri. – Stareț + suf. -ie. Vezi definitia »

hie, hii, s.f. (reg.) 1. Lipsă, nevoie, trebuință. 2. Treabă, folos, seamă. Vezi definitia »

CONTRIBÚȚIE s.f. 1. Parte, sumă cu care se contribuie la o cheltuială sau la o acțiune comună; aport. ◊ A pune la contribuție = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) într-o acțiune. 2. (Jur.; la pl.) Sumă de bani pe care un stat învins este obligat s-o plătească unui stat învingător în temeiul unui tratat de pace, depășind pagubele cauzate de război. 3. Impozit. [Gen. -iei, var. contribuțiune s.f. / cf. fr. contribution, it. contribuzione, lat. contributio]. Vezi definitia »

BONIFICÁȚIE, bonificații, s. f. Bonificare. – Fr. bonification. Vezi definitia »