BRÂNÁCI, brânace, s. n. (Reg.) Cingătoare. – Brână + suf. -aci. Vezi definitia »

córci (-iuri), s. n. – (Bucov., Maram.) Desiș, tufiș, hățiș. Rut. korč (Tiktin). Vezi definitia »

stăcí (stăcésc, stăcít), – (Banat) A economisi. Sb. staciti (Candrea). Vezi definitia »

gâdilici, gâdilici s. m. meșter sau ucenic care lucrează încet. Vezi definitia »

ALEKSEI MIHAILOVICI, țar al Rusiei (1645-1676) din dinastia Romanov. În timpul domniei lui apar în Rusia primele elemente ale absolutismului; politică externă activă; sub domnia lui s-a realizat alipirea Ucrainei la Rusia (1654). Vezi definitia »