ÎNCHIPUÍRE, (2) închipuiri, s. f. 1. Faptul, puterea, capacitatea de a(-și) închipui; imaginație, fantezie. 2. Produs al imaginației; plăsmuire, ficțiune; iluzie; halucinație. ♦ Idee, gând, părere, opinie, presupunere (subiectivă, lipsită de temei). ♦ (Rar) Chip, imagine. ◊ Expr. O închipuire de... = un fel de..., ceva asemănător cu... – V. închipui. Vezi definitia »

satirisíre, satirisíri, s.f. (înv.) satirizare. Vezi definitia »

jintuitoáre s.f. (pop.) unealtă de ciobănie folosită la jintuit cașul. Vezi definitia »

OCROTÍRE, ocrotiri, s. f. Acțiunea de a ocroti și rezultatul ei; apărare, protejare, sprijin, ajutor. ◊ Ocrotirea sănătății = complex de măsuri luate de stat pentru prevenirea bolilor, întărirea și refacerea sănătății, prelungirea vieții și a capacității de muncă a oamenilor. Ocrotirea naturii = acțiune organizată de stat, de o instituție științifică națională sau internațională în scopul utilizării raționale, al conservării și al reproducerii resurselor naturale. ♦ Adăpost, azil. – V. ocroti. Vezi definitia »

ÎNCÂLCÍRE, încâlciri, s. f. Acțiunea de a (se) încâlci și rezultatul ei; încurcătură; încâlceală, încâlcitură. – V. încâlci. Vezi definitia »