zavístie (-ii), s. f. – 1. Invidie, pizmă, reavoință. – 2. Intrigă. Sl. zavistije (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 471; Conev 100). – Der. zavistios, adj. (invidios; intrigant); zavistnic, adj. (invidios; intrigant), din sl. zavistĭnikŭ; zavistnicie, s. f. (înv., invidie); zavistui (var. zavistii), vb. (a invidia; a pizmui, a urî), cf. sl. zavistvovati. Vezi definitia »

CINOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii veterinare care se ocupă de câini. [Gen. -iei. / cf. it. cinologia]. Vezi definitia »

GLICOPEXÍE s. f. depunere a zahărului în țesuturile organice. (< fr. glycopexie) Vezi definitia »

HETEROTAXÍE s.f. (Biol.) Dereglare a proprietăților fizice ale unui organ, care poate avea loc fie prin alterarea lui, fie fără aceasta. ♦ Poziție anormală a unui organ. [Gen. -iei- / < fr. hétérotaxie, cf. gr. heteros – altul, taxis – ordine]. Vezi definitia »

REFUTÁȚIE, refutații, s. f. (Franțuzism înv.) Refutare, respingere, combatere. – Din fr. réfutation. Vezi definitia »