PLASATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care plasează ceva. ◊ persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacole. (< plasa + -tor) Vezi definitia »

MÂNGÂIETÓR, -OÁRE, mângâietori, -oare, adj. Care mângâie; dezmierdător; desfătător, încântător; încurajator, consolator; mângâios. [Var.: (înv. și reg.) mângâitór, -oáre adj.] [Pr.: -gâ-ie-] – Mângâia + suf. -ător. Vezi definitia »

CIVILIZATÓR, -OÁRE, civilizator, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care civilizează, care răspândește civilizația. – Din fr. civilisateur. Vezi definitia »

ÎNTRERUPTÓR s. n. întrerupător (II). (< fr. interrupteur) Vezi definitia »

REGLÓR, reglori, s. m. 1. Tehnician care reglează mașini-unelte, dispozitive sau unelte montate pe acestea într-o secție de producție. 2. Lucrător cu calificare superioară care reglează un aparat în curs de fabricație, astfel încât piesele rezultate prin prelucrare să aibă dimensiunile prestabilite. – Din fr. régleur. Vezi definitia »