SURDITÁTE s.f. 1. (Med.) Surzenie; hipoacuzie. ♦ Surditate psihică = imposibilitate de a distinge prin auz obiectele de la care vin sunetele; surditate verbală = afazie caracterizată prin neînțelegerea semnificației cuvintelor vorbite. 2. Calitate a unui sunet de a fi surd. [Cf. fr. surdité, lat. surditas]. Vezi definitia »

LUPÉȘTE adv. Ca lupul, în felul lupului. ♦ Fig. Cu lăcomie. – Lup + suf. -ește. Vezi definitia »

a o da pe luate expr. a câștiga la rișcă. Vezi definitia »

ciuciulete Vezi definitia »

COLECTIVITÁTE, colectivități, s. f. Grup de oameni care trăiesc și muncesc în comun, p. ext. societate. – Din fr. collectivité. Vezi definitia »