Definita cuvantului radiotehnic
RADIOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la radiotehnică. II. s. f. ramură a tehnicii care studiază aplicațiile oscilațiilor și undelor electromagnetice de înaltă frecvență pentru transmiterea și recepționarea informațiilor. ◊ tehnica fabricării aparatajului pentru radiocomunicații. (< fr. radiotechnique)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu radiotehnic
FLORÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la flori, la floristică. II. s. f. 1. știință a cultivării florilor. 2. ramură a fitogeografiei care studiază răspândirea florei pe glob. (< fr. floristique, /II/ germ. Floristik) Vezi definitia »
GEOGRÁFIC, -Ă, geografici, -ce, adj. Care aparține geografiei, privitor la geografie. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géographique. Vezi definitia »
TIOCIÁNIC, -Ă adj. acid ~ = acid instabil, gazos, care poate fi condensat cu aer lichid, formând cristale; acid rodanhidric, acid sulfocianic. (< fr. thiocyanique) Vezi definitia »
PLANCTÓNIC, -Ă, planctonici, -ce, adj. Care formează planctonul, al planctonului, de plancton. – Din fr. planctonique. Vezi definitia »
CATADIÓPTRIC, -Ă adj. (despre un sistem optic) care presupune refracție și reflexie în același timp. (< fr. catadioptrique) Vezi definitia »