PRÍMUS s.n. Lampă de gătit care folosește drept combustibil benzina sau petrolul lampant. [Pl. -suri. / nume comercial]. Vezi definitia »

CAMERARIUS, Rudolf Jacob (1665-1721), botanist și fiziolog german. Prof. univ. la Tübingen. Promotor al cercetării genetice. A contribuit la fundamentarea teoriei sexualității în lumea vegetală; a descris rolul staminelor, pistilului și polenului în fertilizare. Vezi definitia »

REPÁUS, repausuri, s. n. 1. Stare în care orice funcție sau activitate este temporar întreruptă și care are rolul de a reface capacitatea de muncă a organismului; odihnă, inactivitate. ♦ Suspendare temporară a unei activități, având rolul de a restabili capacitatea de muncă a unui organ sau a întregului organism. 2. (Fig.) Stare a unui corp în raport cu alt corp sau cu un sistem de referință, în care distanțele dintre punctele corpului sau ale sistemului de referință nu variază cu timpul. 3. (Fil.) Moment integrant al mișcării, având în raport cu acesta un caracter relativ și condiționând stabilirea relativă a lucrurilor. 4. (Biol.; în sintagma) Repaus mamar = perioada dintre încheierea unei lactații și următoarea fătare, specifică unor animale. [Pr.: -pa-us. – Var.: repáos s. n.] – Lat. *repausum. Vezi definitia »

BOETHIUS, Anicius Manlius Severinus (480-524), om de stat și filozof roman. Influențat de Platon, Aristotel și stoici, ale căror idei a încercat să le îmbine cu principiile creștinismului („Mîngîierile filozofiei”). În tratatul „De institutione musica” a transmis evului mediu cunoștințele muzicale ale antichității. V. pătratul logic. Vezi definitia »

ADÁUS s. n. v. adaos. Vezi definitia »