-EMÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sânge”. [Var. -hemie. / < fr. -hémie, cf. gr. haima]. Vezi definitia »

CROMOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratarea unor maladii prin utilizarea luminii colorate. [Gen. -iei. / < fr. chromothérapie]. Vezi definitia »

TOXICOLOGÍE s.f. Ramură a medicinei care studiază otrăvurile și acțiunea lor asupra organismului. [Gen. -iei. / < fr. toxicologie, cf. gr. toxikon – otravă, logos – studiu]. Vezi definitia »

RADIORECÉPȚIE s. f. recepție a unei radiocomunicații. (< fr. radioréception) Vezi definitia »

hărmințíe s.f. (înv.) impozit pe comerț, plătit de negustori. Vezi definitia »