CĂNĂȚÚIE, cănățui, s. f. (Rar) Căniță. – Căniță + suf. -uie. Vezi definitia »

BACTERIOTERAPÍE s.f. (Med.) Metodă de tratament care folosește ca medicamente microbi capabili să distrugă germeni patogeni. [< fr. bactériothérapie]. Vezi definitia »

INDICANURÍE s.f. (Med.) Prezența indicanului în urină. [Gen. -iei. / < fr. indicanurie]. Vezi definitia »

DIPLOIDÍE s. f. (Biol.) Caracter al celulelor sau organismelor diploide. [Pr.: -plo-i-] – Din fr. diploïde. Vezi definitia »

CONDÍȚIE s.f. 1. Împrejurare, fapt etc. care prilejuiește, oferă cadrul pentru apariția unui fenomen, împrejurare în care se produce un fenomen. 2. Clauză (a unei înțelegeri, a unei convenții). 3. Întâmplare viitoare și nesigură de care depinde existența unei obligații. ♦ Situația unei persoane din punct de vedere juridic. 4. Situație, stare fizică sau socială a cuiva. ◊ Condiție fizică = situație a unei persoane (mai ales sportiv) din punctul de vedere al stării sale fizice și al antrenamentului. [Gen. -iei, var. condițiune s.f. / cf. lat. conditio, fr. condition, it. condizione]. Vezi definitia »