element, elemente s. n. (pol.) individ declasat. Vezi definitia »

SOMNOLÉNT, -Ă, somnolenți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care este în stare de somnolență sau trădează somnolență; care dormitează (sau pare că dormitează); toropit, moleșit (de somn). – Din fr. somnolent, lat. somnolentus. Vezi definitia »

EXPLÁNT s.n. (Med.) Cultură de țesut viu pe un mediu artificial. [Pl. -te. / < fr. explant, cf. lat. ex – afară, plantare – a sădi]. Vezi definitia »

CONSONÁNT, -Ă adj. (Muz.; despre acorduri) Format din consonanțe; armonios. ♦ (Despre cuvinte) Care au o terminație asemănătoare. [Cf. lat. consonans, fr. consonant, it. consonante]. Vezi definitia »

VOLÁNT, -Ă adj. (Rar) Care poate zbura; care se poate menține în aer. ♦ (Spec.) Care se poate mișca, deplasa după voie; mobil, desprins. ◊ Foaie volantă = foaie de hârtie scrisă sau tipărită care se difuzează ca manifest; bibliotecă volantă = fond de cărți aparținând unei biblioteci publice și împrumutat temporar unei instituții, unei unități etc. [< fr. volant < voler – a zbura]. Vezi definitia »