TARTÁJ, tartaje, s. n. 1. (Reg.) Fiecare dintre cele două coperte ale unei cărți; scoarță. 2. (Înv.) Carte scrisă de mână, care se folosea ca abecedar. – Ngr. tetradion. Vezi definitia »

TARÁJ, taraje, s. f. (Rar) V. tarare. – Cf. fr. tarage. Vezi definitia »

SURMENÁJ s. n. stare de oboseală extremă, fizică sau intelectuală, cauzată de un efort excesiv sau prelungit. (< fr. surmenage) Vezi definitia »

VITRIOLÁJ, vitriolaje, s. n. Tratare a țesuturilor cu acid sulfuric pentru înlăturarea impurităților. [Pr.: -tri-o-] – Din fr. vitriolage. Vezi definitia »

BASTINGÁJ s.n. Parapet așezat de-a lungul bordului unei nave, format din niște cutii speciale în care se păstrează efectele echipajului. [< fr. bastingage]. Vezi definitia »