TURNÁ¹, torn, vb. 1, Tranz. I. 1. A vărsa un lichid sau, p. ext., un fluid în, pe sau peste ceva. ◊ Expr. A turna ulei pe rană = a alina necazurile cuiva, vorbindu-i cu înțelegere și compasiune. ♦ Intranz. impers. (Fam.) A ploua torențial. 2. A vărsa un material lichid într-un tipar (pentru ca, prin răcire sau în urma unei reacții chimice, să se obțină un obiect solid de forma tiparului). II. Fig. 1. (Fam.) A compune, a redacta ceva (la repezeală). ♦ A formula ceva (în scris sau verbal) pentru a înșela pe cineva. 2. (Fam.) A duce pe cineva la închisoare; a închide. 3. A trage pumni, a bate pe cineva. III. Fig. (Fam.) A pârî, a denunța pe cineva. – Lat. tornare „a învârti, a răsuci”. Vezi definitia »

CONSUNÁ, consún, vb. I. Intranz. A produce o consonanță. – Din fr. consonner (după suna). Vezi definitia »

albina = subst. comun. fem. /insecta de marime mica cu un ac in spate folosit de ea pentru aparare. Produce miere necesara omului :prin culegerea nectarului florilor; Vezi definitia »

DISCIPLINÁ vb. I. tr., refl. A (se) obișnui cu disciplina, cu ordinea. [Cf. fr. discipliner, it. disciplinare, lat. disciplinari]. Vezi definitia »

vâná (a ~) vb., ind. prez. 3 vâneáză Vezi definitia »