beșleágă (beșlégi), s. m. – 1. Ofițer turc, căpitan al corpului de frontieră. – 2. Om bătrîn ramolit, boșorog. – Var. bașli aga (numai cu primul sens). Tc. beșli agasi (Roesler 589; Șeineanu, II, 49). – Der. beșlegărit, s. n. (contribuție pentru întreținerea poliției). Cf. beșliu. Vezi definitia »

ANGIOPANCREATÍTĂ s. f. inflamație ascendentă a căilor pancreatice. (< fr. angio-pancréatite) Vezi definitia »

TÓCĂ s. f. 1. acoperământ pentru cap, fără boruri, purtat în trecut de avocați sau de magistrați. 2. căciuliță sau pălărioară fără boruri purtată de femei. (< fr. toque) Vezi definitia »

HIPERTRICÓZĂ s.f. (Med. Hirsutism. [< fr. hypertrichose, cf. gr. hyper – peste, thrix – păr]. Vezi definitia »

NEURILÉMĂ s. f. nevrilem. (< germ. Neurilemma) Vezi definitia »