AMFIÓXUS s.m. v. amfiox. Vezi definitia »

cláus (-suri), s. n. – 1. Zăgaz, stăvilar. – 2. Îngrămădire de lemne care se formează la închiderea unei ecluze. Germ. Klause (Drăganu, Dacor., III, 707). – În Banat. Vezi definitia »

AUTOBÚS s. n. v. autobuz. Vezi definitia »

BÁMBUS s. m. plantă exotică arborescentă, cu tulpină lemnoasă, dreaptă, goală pe dinăuntru, prevăzută cu noduri, foarte rezistentă. (< germ. Bambus, fr. bambou) Vezi definitia »

AUSTRALOPITÉCUS (‹ fr. {i}; {s}lat. australis „de sud” + gr. pithekos „maimuță”) s. m. Reprezentant al unui grup eterogen antropomorf, cunoscut exclusiv în Africa de SE, apărut în urmă cu 4 mil. de ani ♦ A. gracilus, avea talie mică (1,30 m, 30 kg), schelet alcătuit din oase subțiri, capacitate craniană de 450 cm³, caractere ce îl apropie de genul homo. A. robustus, prezenta forme de talie mare (1,60 m, 60 kg), capacitate craniană de 530 cm³, bolta craniană aproape plată, caninii mai dezvoltați decît ceilalți dinți și schelet alcătuit din oase mai groase. Vezi definitia »