FELINÁR, felinare, s. n. Dispozitiv pentru luminat, portativ sau fix, alimentat cu petrol și prevăzut cu un glob de sticlă ce adăpostește flacăra produsă de un fitil aprins; fanar. – Cf. tc. fener. Vezi definitia »

BIPOLÁR, -Ă adj. Care are doi poli. ♦ (Despre aparate, mașini) Care are doi poli magnetici principali. ♦ (Despre unele organisme marine) Care se găsește simultan la cei doi poli și în zonele temperate ale celor două emisfere. [Cf. fr. bipolaire]. Vezi definitia »

VALETUDINÁR, -Ă adj. bolnăvicios; slab, șubred. (< fr. valétudinaire, lat. valetudinarius) Vezi definitia »

KÁLA-AZÁR s. n. boală parazitară gravă, endemică pentru regiunile tropicale, produsă de un protozoar. (< fr. kala-azar) Vezi definitia »

COTIUGÁR¹ s. m. v. cotigar². Vezi definitia »