SPUMÁ, spumez, vb. I. (De obicei la pers. 3) 1. Intranz. și refl. (Despre ape, valuri etc.) A face spumă (1); a spumega (1). 2. Intranz. (Despre animale, mai ales despre cai) A spumega (2). ◊ Expr. A spuma de furie (sau de ciudă) = a fi foarte mânios. – Din spumă. Vezi definitia »

sperma ( transilvania ) Vezi definitia »

a-l mânca palma expr. a avea chef de bătaie, a fi dornic să se bată. Vezi definitia »

cema s. invar. (țig.) sat. Vezi definitia »

boiamá (-ále), s. f. – (Înv.) Șal, fular. Tc. boyama (Șeineanu, II, 56). Vezi definitia »