Definita cuvantului normativ
NORMATÍV, -Ă, normativi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care servește ca normă sau stabilește o normă, care are caracterul unei norme. 2. S. n. Îndrumare, dispoziție (sau ansamblu de îndrumări) cu caracter de normă. – Din (1) fr. normatif, (2) rus. normativ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu normativ
EXTEROCEPTÍV, -Ă adj. (despre senzații) care transmite centrilor nervoși informații asupra lumii din afara corpului. (< fr. extéroceptif) Vezi definitia »
moroslív, -ă, moroslívi, -e, adj. (reg.) 1. roșu-închis, negru-roșu. 2. solid, tare. 3. morocănos. 4. (s.f.) o femeie rea, murdară. 5. mamornic. Vezi definitia »
FERMENTATÍV, -Ă, fermentativi, -e, adj. Care poate fermenta sau produce o fermentație. – Din fr. fermentatif. Vezi definitia »
EXCLUSÍV, -Ă I. adj. (despre noțiuni abstracte) care se exclud unul pe altul; incompatibil cu altceva. ◊ referitor la un singur lucru. II. adv. cu excluderea altor posibilități, în afară de. ◊ numai. (< fr. exclusif, lat. exclusivus) Vezi definitia »
DISIPATÍV, -Ă adj. Care disipează. [Cf. fr. dissipatif]. Vezi definitia »