DISJÚNCT, -Ă adj. Disjunctiv. ◊ (Mat.) Mulțimi disjuncte – mulțimi care nu au elemente comune. [Cf. it. disgiunto, fr. disjoint, lat. disiunctus]. Vezi definitia »

DISTRÍCT s.n. Subdiviziune teritorial-administrativă în anumite țări; ținut. [< fr. district]. Vezi definitia »

CONDÚCT s. n. formație anatomică în formă de canal sau de fir. (< germ. Kondukt, lat. conductus) Vezi definitia »

CORÉCT, -Ă, corecți, -te, adj. 1. Care respectă regulile, normele dintr-un domeniu dat; așa cum trebuie. 2. (Despre oameni) Care are o ținută, o purtare, o atitudine ireproșabilă; cinstit, leal. – Din fr. correct, lat. correctus. Vezi definitia »

EXTRÁCT s. n. 1. preparat, substanță chimică extrasă din plante, din organisme, organe etc. 2. parte dintr-un înscris; extras (4). (< germ. Extrakt, lat. extractum) Vezi definitia »