Definita cuvantului reflecție
REFLÉCȚIE s. f. meditație, cugetare. ◊ (fil.) cunoaștere a proceselor care se petrec înăuntrul conștiinței; întoarcere a conștiinței asupra ei înseși. (< fr. réflexion, lat. reflexio, germ. Reflexion)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu reflecție
polisilabíe, polisilabíi, s.f. (înv.) caracteristică a unei limbi de a avea cuvinte polisilabice. Vezi definitia »
GEOSTRATEGÍE s. f. studiu al influenței datelor geografice asupra strategiei statelor. (< fr. géostratégie) Vezi definitia »
ZIGOMORFÍE s.f. (Bot.) Tip de simetrie a florilor zigomorfe. [< fr. zygomorphie]. Vezi definitia »
ANOVARÍE s. f. lipsă, atrofie a ovarelor. (< fr. anovarie) Vezi definitia »
ERÚPȚIE, erupții, s. f. 1. Ieșire bruscă și violentă din pământ a unui gaz, a țițeiului, a lavei etc; p. gener. țâșnire, izbucnire. 2. Apariția unor pete, a unor bășicuțe, plăci, pustule etc. pe piele sau pe mucoase, constituind simptomul unor boli (contagioase); (concr.) totalitatea acestor pete, plăci, pustule etc. apărute [Var.: erupțiúne s. f.] – Din fr. éruption, lat. eruptio, -onis. Vezi definitia »