CONCÓRDIE s.f. (Rar) Înțelegere; armonie. [Gen. -iei. / < lat., it. concordia]. Vezi definitia »

NEVRALGÍE s. f. neurodinie; (spec.) durere de cap. (< fr. névralgie) Vezi definitia »

GRADÁȚIE s. f. 1. creștere sau descreștere graduală, pe grade. 2. fiecare dintre semnele de pe scara gradată a unui aparat, instrument de măsurat etc.; diviziune; totalitatea acestor diviziuni. 3. figură de stil care constă în trecerea treptată, ascendentă (climax) sau descendentă (anticlimax), de la o idee la alta. 4. (pict.) trecere ușoară de la un ton la altul, de la o nuanță la alta etc. 5. grad de vechime în serviciu, care aduce cu sine creșterea retribuției. ◊ sumă cu care, după anumite state de serviciu, se mărește retribuția. (< fr. gradation, lat. gradatio) Vezi definitia »

NOCICÉPȚIE s. f. senzație inițială la contactul cu stimulul dureros. (< fr. nociception) Vezi definitia »

TĂRĂȘÉNIE, tărășenii, s. f. (Fam. și pop.) Șir de întâmplări (neplăcute, complicate); pățanie, încurcătură. – Et. nec. Vezi definitia »