HIEMÁL, -Ă adj. 1. (Liv.) De iarnă. 2. (Bot.; despre plante) Care trăiește sau crește iarna. [Pron. hi-e-. / < fr. hiémal]. Vezi definitia »

ARSENÁL s. n. 1. întreprindere (militară) pentru fabricarea sau repararea armamentului sau munițiilor. 2. (fig.) ansamblul mijloacelor de luptă, de care se servește cineva într-o acțiune, profesie etc. (< fr. arsenal, it. arsenale) Vezi definitia »

SANATORIÁL, -Ă adj. referitor la sanatoriu. (< fr. sanatorial) Vezi definitia »

GENERÁL², -Ă, generali, -e, adj. 1. Care este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie; spec. categorie filozofică reflectând trăsăturile esențiale comune obiectelor dintr-o clasă. ♦ (Despre un fenomen sau o situație) Care privește pe toți, care cuprinde pe toți, la care participă toți (sau marea majoritate). 2. Care privește ceva în ansamblu, în trăsăturile fundamentale, care se ocupă în linii mari de ceva. ◊ Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei. ◊ Loc. adv. în general = în linii mari; fără referire la un caz anumit. 3. Care se întâmplă, care există pe o întindere mare, care cuprinde o arie foarte largă sau totul. 4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr-o instituție, dintr-o întreprindere etc. Director general. – Din fr. général, lat. generalis. Vezi definitia »

MARȚIÁL¹, -Ă adj. De război, în legătură cu războiul sau cu milităria; războinic. ◊ Curte marțială = tribunal militar în timp de război sau de stare excepțională, care judecă după legi militare. ♦ Impunător, solemn, grav. [Pron. -ți-al. / < fr. martial, it. marziale, cf. Mars – zeul războiului, la romani]. Vezi definitia »