INFECTÁ, infectez, vb. I. 1. Refl. A contracta o infecție (1), a face o infecție, a se umple cu substanțe sau germeni vătămători. 2. Tranz. A transmite microbi, a răspândi substanțe vătămătoare etc.; a contamina. ♦ Fig. A corupe, a strica moralicește. – Din fr. infecter. Vezi definitia »

IMPUTÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) atribui cuiva purtări, fapte urâte, nepotrivite. 2. tr. A obliga pe cineva să plătească o sumă de bani ca despăgubire pentru o pagubă adusă unei instituții în cadrul unei funcții deținute de acea persoană. [P.i. impút, 3,6 -tă, var. împuta vb. I. / < fr. imputer, cf. lat. imputare]. Vezi definitia »

îndegetá, îndegetéz, vb. I (reg., înv.) a indica. Vezi definitia »

mantá s. f., pl. mantale (mantăi) Vezi definitia »

DECRIPTÁ vb. I. tr. (Rar) A descifra, a traduce o corespondență cifrată. [< fr. décrypter]. Vezi definitia »