TAMBURÁ, tamburez, vb. I. Intranz. (Rar) A bate toba; p. ext. a bate ușor și ritmic în ceva. – Din tambur. Vezi definitia »

secera Vezi definitia »

cará (= caró) s. f., pl. carále Vezi definitia »

îmbărburá, îmbărburéz, vb. I (reg.) a unge (în ziua de 4 dec. a Sfintei Varvara) pe copii cu căline (barbure) amestecate cu miere pe frunte, pe obraji și la buric, ca să fie feriți de vărsat. Vezi definitia »

GÂRA interj. (Substantivat, în expr.) Gâra-mâra = sâcâială; ceartă. Vezi definitia »