RÖNTGEN¹/ROENTGEN /RÖ'NT-GHEN/ I. s. m. unitate de măsură a dozelor de radiație X, cantitatea de radiații care, în condiții fizice normale, produce, prin ionizarea unui cm³ de aer, o sarcină electrică de un franklin. II. s. n. aparat cu care se produc raze X. (< fr. röntgen) Vezi definitia »

PIGMENTOGÉN, -Ă adj. (despre celule) care produce pigmenți. (< fr. pigmentogène) Vezi definitia »

LIZIGÉN, -Ă adj. rezultat în urma lizării unor celule. (< fr. lysigène) Vezi definitia »

GÉRMEN s.m. 1. Sămânță sau corpuscul care, puse în condiții favorabile, se dezvoltă și dau naștere unei noi plante sau unui nou animal. ♦ Microb. 2. (Fig.) Cauză, element care dă naștere la ceva. [Var. germene s.m. / < lat. germen, cf. fr. germe]. Vezi definitia »

DINITROTOLUÉN s.n. Substanță cristalizată, cu miros de migdale amare, toxică, explozivă, obținută prin nitrarea nitrotoluenului, care servește ca intermediar la fabricarea trinitrotoluenului. [Pron. -lu-en. / < fr. dinitrotoluène]. Vezi definitia »