IATROMANȚÍE s. f. prezicere prin care se pretindea a se indica bolile de care suferea cineva, tratamentul și evoluția lor. (< fr. iatromancie) Vezi definitia »

INHUMÁȚIE s.f. (Liv.) Înhumare. [Gen. -iei. / cf. fr. inhumation]. Vezi definitia »

ACROFOBÍE s. f. teamă patologică de locurile înalte; hipsofobie. (< fr. acrophobie) Vezi definitia »

FLEBECTAZÍE s.f. (Med.) Dilatație a venelor. [< fr. phlébectasie]. Vezi definitia »

MONARHÍE, monarhii, s. f. 1. Formă de guvernământ în care puterea supremă aparține unei singure persoane (rege, împărat, țar, șah etc.) și se transmite de obicei ereditar. ◊ Monarhie absolută = formă de conducere a statului bazată pe puterea nelimitată a monarhului. Monarhie constituțională = formă de conducere a statului monarhic în care prerogativele monarhului sunt limitate prin constituție. 2. Stat care are ca formă de guvernământ monarhia. (1) – Din ngr. monarhía, lat. monarchia, germ. Monarchie, fr. monarchie. Vezi definitia »