ȘERPOÁIE, șerpoaie, s. f. (Rar) Șerpoaică. – Șarpe + suf. -oaie. Vezi definitia »

ABLÁȚIE, ablații, s.f. 1. Proces de pierdere a gheții prin topire, evaporare sau prin ruperea bucăților de gheață din fruntea ghețarului, sub formă de gheață moartă. 2. Proces de îndepărtare a materialelor fine de la suprafața scoarței terestre, prin intermediul agenților externi geomorfologici (apă, vânt, gheață etc.). – [Sursa: M. Ielenicz și colaboratorii, 1999, Dicționar de geografie fizică, Editura Corint, București] Vezi definitia »

ALTITELEMETRÍE s. f. determinare a înălțimii de zbor a țintelor aeriene. (< alti- + telemetrie) Vezi definitia »

HIPERCALCEMÍE s. f. creștere anormală a cantității de calciu în sânge. (< fr. hypercalcémie) Vezi definitia »

PARAZITOFOBÍE s. f. teamă exagerată, morbidă de paraziți. (< fr. parasitophobie) Vezi definitia »