ECLAMPSÍE s. f. boală la gravide și lăuze, care se manifestă prin crize convulsive și prin pierderea cunoștinței. (< fr. éclampsie) Vezi definitia »

ALUMINOTERMÍE (‹ fr. {i}; {s} fr. aluminium + gr. thermos „cald”) s. f. Procedeu de obținere a temperaturilor ridicate (c. 3.000 ºC) prin reacția exotermă dintre pulberea de aluminiu și un oxid metalic, folosit la sudarea metalelor, în bombele incendiare etc. A fost descoperit (1859) de N.N. Beketov. Vezi definitia »

RECÚRSIE s.f. (Fon.) Momentul în care organele articulatorii părăsesc poziția de articulare, revenind la normal; destindere. [Gen. -iei, var. recursiune s.f. / < lat. recursio]. Vezi definitia »

ACETABULOPLASTÍE s. f. refacere chirurgicală a cavității articulare a osului iliac. (< engl. acetabuloplasty) Vezi definitia »

DEONTOLOGÍE s. f. 1. parte a eticii care studiază normele și obligațiile specifice unei anumite profesiuni. ♦ ~ medicală = totalitatea regulilor și uzanțelor care reglementează relațiile dintre medici sau dintre aceștia și bolnavi. 2. teorie despre datorie, despre obligațiile morale. (< fr. déontologie) Vezi definitia »