ÎNRÂURÍTĂ, înrâurite sf. (Înv.) Înrâurire. – V. înrâuri. Vezi definitia »

MICÓZĂ s.f. 1. (Bot.) Boală a plantelor provocată de anumite ciuperci. 2. (Med.) Afecțiune a pielii datorită unor microbi vegetali, care se pot localiza fie pe piele, fie pe firul de păr; pecingine. [< fr. mycose, germ. Mikose, cf. gr. mykes – ciupercă]. Vezi definitia »

cóscă s.f. (reg.) pisică. Vezi definitia »

ALEBÁRDĂ s.f. v. halebardă. Vezi definitia »

PRUÍNĂ s. f. Strat fin cu aspect ceros care acoperă ca o brumă suprafața unor fructe. – Din fr. pruine. Vezi definitia »