AUTOFAGÍE s. f. consumare a propriilor țesuturi de către un organism supus inaniției. (< fr. autophagie) Vezi definitia »

PIURÍE, piurii, s. f. Stare patologică provocată de infecția căilor urinare și caracterizată prin prezența puroiului, a leucocitelor și a germenilor microbieni în urină. [Pr.: pi-u-] – Din fr. pyurie. Vezi definitia »

EXPIRÁȚIE s. f. eliminare din plămâni a aerului inspirat. (< fr. expiration, lat. expiratio) Vezi definitia »

umflație, umflații s. f. (iron.) inflație. Vezi definitia »

MONODACTILÍE s.f. (Med.) Prezența unui singur deget la mână sau la picior. [Gen. -iei. / cf. fr. monodactylie]. Vezi definitia »