NOTARIÁT s.n. 1. Funcția de notar. 2. Instituție publică care autentifică și legalizează acte, contracte etc. [Pron. -ri-at. / < germ. Notariat, cf. fr. notariat]. Vezi definitia »

INTEMPERÁT, -Ă, intemperați, -te, adj. (Livr.) Nestăpânit, dezlănțuit, netemperat. – Din fr. intempéré. Vezi definitia »

a rămâne crăcănat expr. (vulg.) 1. a fi / a rămâne uimit / surprins. 2. (d. femei) a fi extenuată în urma excesului sexual. Vezi definitia »

radio-pirat, radiouri-pirat s. n. (pub.) post de radio clandestin. Vezi definitia »

DOCTORÁT, doctorate, s. n. Stagiu de calificare științifică superioară, efectuat după terminarea studiilor universitare, în vederea obținerii titlului de doctor (2); examen final, de susținere a unei lucrări, dat pentru obținerea acestui titlu; titlu de doctor (2) obținut în urma acestui examen. – Din fr. doctorat. Vezi definitia »