Definita cuvantului monotip
MONOTÍP, -Ă, monotipi, -e, adj., (2) monotipuri, s. n. 1. Adj. (Rar) Făcut după un singur model, de un singur tip. 2. S. n. (Tipogr.) Mașină care culege și toarnă literele una câte una. – Din fr. monotype.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu monotip
SNAIP s. n. ambarcație de sport cu vele, având construcția corpului netedă. (< engl. snipe) Vezi definitia »
bVySiP <a href=„http://jsduzjrtyxyp.com/”>jsduzjrtyxyp</a>, [url=http://ktyazcwuyejl.com/]ktyazcwuyejl[/url], [link=http://xikajoduiuhb.com/]xikajoduiuhb[/link], http://sfkpqmczzsgp.com/ Vezi definitia »
CENOTÍP, cenotipuri, s. n. (Biol.) Tip primitiv din care au derivat alte tipuri. – Din fr. cénotype. Vezi definitia »
OROTÍP s. n. mașină de cules, asemănătoare linotipului, la care pe matrițe se află floarea literei în relief, iar aparatul de turnat este înlocuit cu un dispozitiv de tipărire. (< germ. Orotype) Vezi definitia »
chip (chípuri), s. n.1. Imagine, reprezentare plastică (odinioară a oricărui obiect, în prezent a unei persoane). – 2. Aspect, față, figură, fizionomie. – 3. Imagine, simbol, reprezentare. – 4. Gest, apucătură. – 5. Manieră, mod, metodă. – 6. Mijloc, modalitate, posibilitate. – 7. (Adv.) Vorba vine, cică (cu această folosire se preferă modern pl. articulat). Mag. kép „imagine” (Cihac, II, 489; DAR; Gáldi, Dict., 87), de unde și sb., slov. kip (Berneker 504; cf. Miklosich, Fremdw., 98). – Der. chipeș, adj. (arătos, frumos), din mag. képes „capabil; figurat”; chipos, adj. (arătos, frumos la chip); închipa, vb. (a reprezenta; a alcătui); închipui (var., înv. chipui), vb. (a reprezenta; a crea; a construi, a fabrica; a aduna; a imita; a imagina; a făuri, a concepe; a născoci, a inventa; refl., a fi vanitos, a se mîndri); închipuitor, adj. (înv., reprezentant); închipuință, s. f. (înv., personificare, reprezentare); închipuire, s. f. (imagine, reprezentare; aspect, gest; imaginație, fantezie, ficțiune, invenție; himeră; ipoteză; simulacru); neînchipuit, adj. (neimaginabil); închipu(r)lui, vb. (a repara, a fabrica, a construi), din mag. képelni, în parte contaminat cu pl. chipurile (DAR). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z