Definita cuvantului restituție
RESTITÚȚIE s. f. 1. readucere în starea inițială, restabilire; restituire. ◊ înapoiere de către un stat învins a bunurilor acaparate de el în mod ilegal în timpul războiului de la statul învingător și de la cetățenii acestuia. 2. determinare a unui punct în spațiu pe baza uneia sau a mai multor perspective sau fotograme, punct, văzut din mai multe poziții din spațiu. 3. (biol.) completare, regenerare a organelor sau părților de organe distruse sau vătămate. ◊ revenire la forma inițială a fragmentelor de cromozomi rupte. (< fr. restitution, lat. restitutio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu restituție
JARGONAFAZÍE s.f. (Med.) Afazie constând din folosirea de către bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente și fără semnificație. [Gen. -iei. / < fr. jargonaphasie]. Vezi definitia »
TRAGEDÍE s.f. 1. Operă dramatică a cărei acțiune prezintă personaje în luptă cu viața și cu pasiunile omenești, având de obicei un deznodământ fatal, trist, care stârnește sentimente de milă și durere. 2. (Fig.) Întâmplare zguduitoare, funestă, catastrofă. ♦ Zbucium, suferință. [Gen. -iei. / < lat. tragedia, gr. tragodia < tragos – țap, ode – cântec, cf. fr. tragédie, it. tragedia]. Vezi definitia »
OSPEȚÍE, (2) ospeții, s. f. 1. Primire bună, ospitalitate. 2. (Rar) Ospăț. – Oaspete + suf. -ie. Vezi definitia »
IMUNOSUPRÉSIE s. f. inhibare a unui proces imunogenetic cu ajutorul unei substanțe imunosupresive. (< engl. immunosupression) Vezi definitia »
MELODÍE s.f. 1. Succesiune expresivă de sunete muzicale care alcătuiesc un cântec; compoziție muzicală, cântec. 2. (Fig.) Secvență de sunete armonioase, cu sonoritate plăcută; armonie, muzicalitate. [Gen. -iei. / fr. mélodie, it., lat. melodia – cântec]. Vezi definitia »