Definita cuvantului retardație
RETARDÁȚIE s. f. 1. retardare. 2. mișcare a Lunii pe bolta cerească în sens direct (de la vest la est), precum și a planetelor, în anumite situații, având ca efect întârzierea în fiecare zi a trecerii astrului la meridianul locului. 3. (biol.) prezența tardivă în cursul autogenezei a unor caractere, în comparație cu stadiul filogenetic anterior. (< fr. retardation)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu retardație
CHINDÍE, chindii, s. f. 1. (Pop.) Timp al zilei către apusul soarelui. ♦ Loc de pe bolta cerească unde se află soarele pe înserat. 2. Numele unui dans popular asemănător cu sârba; melodie după care se execută acest dans. – Din tc. ikindi. Vezi definitia »
AXIFOIDÍE s. f. absența apendicelui xifoid. (< fr. axiphoïdie) Vezi definitia »
ENCEFALOMIELOGRAFÍE s.f. (Med.) Explorare radiologică a encefalului și a măduvei spinării. [Pron. -mi-e-. / < fr. encéphalo-myélographie]. Vezi definitia »
SLOVENÍE s. f. (Înv.) Limba slavonă. – Sloven + suf. -ie. Vezi definitia »
PANTOGRAFÍE s. f. 1. reproducere a unui desen etc. cu ajutorul pantografului (1). 2. procedeu de tipar cu forme a căror suprafață activă, mai înaltă decât suprafața neutră, este unsă cu o cerneală vâscoasă; tipar înalt. (< fr. pantographie) Vezi definitia »