TETRAVALÉNȚĂ s. f. proprietate a elementelor chimice de a fi tetravalente. (după fr. quadrivalence) Vezi definitia »

CLÉVETĂ, clevete, s. f. (Înv.) Clevetire, calomnie – Din sl. kleveta. Vezi definitia »

AGRÁFĂ s. f. 1. piesă mică de tablă, de sârmă pentru fixare; obiect cu care se prinde o haină, părul, o incizie etc. 2. piesă de solidarizare a armăturilor la betonul armat. 3. (arhit.) ornament în formă de consolă în capătul unui arc. (< fr. agrafe, germ. Agraffe) Vezi definitia »

BEGHÍNĂ s. f. călugăriță văduvă sau celibatară, din evul mediu, care, fără a fi pronunțat un jurământ, trăia în mănăstire, constituind confrerii caritative. (< fr. béguine) Vezi definitia »

BIOELECTRÓNICĂ s.f. Parte a biologiei moleculare care studiază acțiunile electrice între moleculele celulelor și cele ale substanțelor care intervin în metabolismul celular. / < fr. bioélectronique]. Vezi definitia »